Chrétiens orientaux : Foi, espérances et traditions
Realizatorii programului intitulat Creștini orientali-credință, speranță, tradiții (Chrétiens Orientaux) care se difuzează pe canalul France 2 s-au aflat în România pentru a filma mai multe episoade privind comunitățile armene din București, Botoșani, Gherla și Suceava. Primiți cu entuziasm și recunoștință în bisericile apostolice, dar și la filialele Uniunii Armenilor din România, Thomas Wallut și Guillaume Juherian au reușit să surprindă aspecte diferite din viața acestor etnici. Cu acest prilej am stat de vorbă cu cei doi despre identitate, patrimoniu cultural, tradiții și dorința de a împărtăși lucruri mai puțin cunoscute.
Întâlnirea de la Catedrala Armeană din București, din luna iulie, a fost una memorabilă, realizatorii francezi fiind impresionați atât de frumusețea lăcașului de cult construit in 1915 cât și de credința enoriașilor. Aceste episoade vor putea fi urmărite pe canalul France 2, în luna octombrie.
– Domnule Wallut, sunteți producătorul emisiunii de succes, Chrétiens orientaux : Foi, espérances et traditionscare rezistă de mulți ani în grilă. Ce v-a interesat în mod deosebit să filmați pentru a aduce în atenția telespectatorilor?
– Cred că Franța este singura țară din lume unde există o emisiune care se difuzează duminică dimineața dedicată bisericilor orientale și implicit armenilor. Se știe că în Franța există cinci sute de mii de armeni, o comunitate mare și emisiunea noastră are menirea de a filma comoara bisericilor armenești din întreaga lume.
– Împreună cu directorul de imagine, Guillaume Juherian, înseamnă că ați fost aproape peste tot unde se află armenii?
– Fără îndoială. În România, am fost acolo unde armenii s-au așezat prima dată, adică la Suceava, Botoșani, Iași și apoi în Transilvania, la Gherla și Dumbrăveni. După aceea am fost la Constanța și București unde există o comunitate importantă. Am descoperit lucruri magnifice. Cred că România este singura țară unde există două mănăstiri, Zamca și mănăstirea Maicii Domnului numită și Hagigadar, care sunt adevărate comori pe care trebuie să le cunoaștem, atât dumneavoastră, românii, cât și noi, francezii.
– Domnule Juherian, ați filmat mult și în România. Aveți și site-ul www.109films.fr. Această emisiune vă apropie și mai mult de armeni?
– Sunt de origine armeană. Bunicul meu a venit în Franța chiar înainte de Genocid. Restul familiei nu a mai putut veni, au murit în 1915. Mă pot întoarce la rădăcini datorită emisiunii și pot face filme care mă marchează emoțional și profund. Astfel am o legătură cu bunicul pe care nu l-am cunoscut niciodată.
– Domnule Wallut, ce vi s-a părut cel mai interesant în România?
– Însăși comunitatea cu rădăcini armenești. Armenitatea încă trăiește azi. Acesta este miracolul. Este o comoară fantastică pentru că armenitatea este vie și în prezent.
Andreea Barbu
fotografie de Amilcar Iovanescu, director imagine TVR
