SUCEAVA 2020/,,…Hagigadar este o stare de spirit” spune istoricul Corina Derhler
Prezența constantă a armenilor în Moldova este atestată de monumentele pe care le-au ridicat. După anul două mii aceste monumente înălțate cu cheltuiala și osteneala unor filantropi au fost reabilitate. Cu ocazia marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului de anul acesta de la Suceava, la biserica Sfânta Cruce și la Mănăstirea Hagigadar slujbele au fost oficiate de episcopul Datev Hagopian alături de vicarul eparhial Radu Krikor Holca, de preoții Oshakan Khachatryan și Azad Mandalian cu respectarea regulilor impuse de criza sanitară. Din cauza pandemiei numărul participanților a fost mai mic.
La Hagigadar, la 16 august a fost vernisată expoziția intitulată Familii armenești din Suceava, curator Corina Derhler cu care am stat îndelung de vorbă despre armenii din Bucovina, despre patrimoniul lor cultural și despre frumusețea acestor locuri.
Bucovinenii sunt foarte mândrii de spațiul în care trăiesc. Împărtășești aceste sentimente?
A fi din Bucovina are o conotație aparte pentru mine, recunosc. Bucovina înseamnă acasă, dar și la Cernauți unde există o splendidă biserică armenească mă simt la fel.
Cum a apărut ideea organizării expoziției ,,Familii armenești din Suceava”. Cum ai colectat fotografiile?
Practic m-am gândit la armenii de lângă noi. Istoria locală trebuie valorificată și în plus turiștii care de obicei sunt numeroși în zona aceasta pot cunoaște astfel lucruri interesante despre oamenii Sucevei. Armenii au ridicat aici două mănăstiri, două biserici, o școală care astăzi a devenit muzeu, un orfelinat și o capelă. Mănăstirea Hagigadar are valoare simbolică, este un loc de reculegere pentru cei din Bucovina. De fapt, este un loc foarte frecventat.
Expoziția amplasată pe zidul interior al acestei mănăstiri vorbește anume despre armenii care care au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea Sucevei? Este expoziția rodul unei munci îndelungate?
Sigur, este încununanea unui deceniu de eforturi. Am colaborat pentru realizarea ei cu parohia bisercii armene și cu Uniunea Armenilor din România.
Concret din partea cui ai primit ajutor?
M-au ajutat la sintetizarea informațiilor preotul Azad Mandalian și soția sa, Monica, iar domnul Ioan Foit mi-a oferit informații inedite.
Va fi o expoziție itinerantă?
Cred că această expoziție va rămâne permanent la Hagigadar, pentru a pune în valoare contribuția armenilor.
Istoria multor familii este prezentată în acestă mică expoziție?
Este vorba mai ales de familii care s-au așezat în partea de nord a Moldovei în secolele paisprezece, cincisprezece. Pot aminti familiile Kapri, Prunkul, Foit. Cei din familia Prunkul sunt descendenții fraților Donovac (Donovakian) care au ridicat în 1512 mănăstirea Hagigadar. Varteres Prunkul, reprezentant de seamă al acestei familii a fost un strălucit om politic. Impunătorul său conac se afla chiar pe Ulița Prunkul. Edificiul a fost naționalizat după 1947, iar strada se numește acum Nicolae Bălcescu. De fapt, familiile Kapri, Prunkul, Aritonovici, Hagi aveau în proprietate moșii, iar pe baza suprafețelor întinse, a activităților comerciale și a contribuției la prosperitatea urbei au dobândit titluri nobiliare. Sigur, există și familii care s-au așezat în Suceava în secolul al douăzecilea, precum Esmerian, Mandalian.
Putem spune fără îndoială că există multe mărturii ale contribuției armenilor pe aceste meleaguri?
În Evul Mediu, Suceava a fost al doilea centru important armenesc după Lvov. În curtea bisericii Sfânta Cruce este clădirea fostei școli armene, dovadă de netăgăduit a faptului că era numeroasă această comunitate. Armenii au ridicat edificii religioase și civile care fac parte din patrimoniul orașului și s-au ocupat de întreținerea lor. În timpul comunismului au funcționat aceste mănăstiri și biserici. Dintre personalitățile remarcabile ale urbei este amintit mereu Grigore Foit, întemeietorul muzeografiei românești moderne. Clădirea fostei școli armene trebuie însă urgent restaurată, fiind una dintre cele mai vechi din oraș care nu a beneficiat încă de consolidare și reabilitare. În curtea bisericii Sfânta Cruce se află și clădirea fostului orfelinat al armenilor construit în 1935 din banii lăsați de Cristea și Mathilde Hagi.
Suceava este singurul oraș din România pe teritoriul căruia se află două mănăstiri, două biserici apostolice ortodoxe armene și capela Prunkul. Care sunt în prezent preocupările celor din comunitate?
Deși armenii au rămas puțini, se îngrijesc de lăcașurile lor de cult, organizează pelerinaje la Hagigadar, vorbesc despre istoria și cultura lor. În 2012 sub îndrumarea epicopului Datev Hagopian s-a organizat în sediul fostei școli armene o expoziție cu obiecte donate de armeni. Acum în acest mic spațiu pot fi admirate icoane, fotografii, obiecte bisericești, portrete, chiar și o piatră de la hanul armenesc ridicat de Kapri, dar demolat în anii comunismului. Toate edificiile religioase ale armenilor sunt la ora actuală consolidate și reabilitate. La Editura Zamca au fost publicate în permanență volume privind cultura acestei etnii și traduceri ale autorilor armeni.
Există și case care au putut fi conservate, ca la Botoșani, de exemplu?
În centrul Sucevei găsim pe strada Dragoș-vodă casa Hagi, pe strada Armenească, casa Alaci și casa parohială armenească. Pe fosta Uliță Kapri care astăzi se numește 6 Noiembrie se află casa Kapri. În aceeași zonă sunt casa Mathilde von Prunkul și casa memorială Simion Florea Marian. Toate aceste case dau un parfum deosebit zonei.
Este cunoscut interesul tău pentru minoritățile din Bucovina? Cum ai reușit să scrii atât de multe articole, dar și volume despre armeni.
Sunt etnic german născut în cartierul Ițcani, sunt o fire curioasă, dornică de a afla oameni și lucruri noi. Am avut o colaborare excelentă cu Ioan Foit care o vreme a fost președintele filialei UAR Suceava și de la care am învățat enorm. Sunt istoric, caut mereu în arhive, traduc din germană, colaborez cu cercetătorii de la Institutul de Armenologie din Leipzig și cu cei din Cernăuți. Sunt și curatorul Bisericii Luterane care este situată pe strada Armenească. Merg mereu la slujbele de la biserica Sfânta Cruce și de la Hagigadar. Cred că pentru bucovineni, dar și pentru ceilalți, Hagigadar este o stare de spirit.
În 2021 o să organizezi o expoziție intitulată Dinastia Foit pentru a omagia efortul celor din această familie pentru revitalizarea comunității?
Mi-ar plăcea. L-am văzut pe Ioan Foit plantând copaci și flori la Hagigadar, frământându-se pentru fiecare problemă, ajutând unde putea, colaborând cu seriile de muncitori, încât expoziția ar fi o bucurie.
Tot în 2021 se vor împlini cinci sute de ani de la târnosirea bisericii Sfânta Cruce. Ce evenimente se pregătesc pentru această mare sărbătoare?
Cu binecuvântarea episcopului Datev Hagopian vor avea loc probabil mai multe manifestări. Până atunci la mijlocul lunii septembrie se prăznuiește hramul bisericii Sfânta Cruce și se desfășoară ritualul sfințirii florilor. Busuiocul este la loc de cinste printre ele.
Mulțumesc pentru interviu, pentru lunga plimbare pe strada Armenească, pentru vizita la capela Prunkul, pentru ciorba rădăuțeană, pentru parfumata limonadă cu lavandă, pentru bucata de hurut pe care o voi folosi la supe și pentru … prietenia la primă vedere.
Interviu, comentariu și fotografii de Andreea Barbu