La început de an, E.S. domnul Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia în România, face bilanțul anului 2019

-Domnule ambasador, cum evaluați anul 2019 din perspectiva dezvoltării relațiilor armeano-române?

-Anul trecut a fost foarte semnificativ sub aspectul consolidării relațiilor tradiționale de prietenie între Armenia și România, inclusiv în domenii de cooperare bilaterală rămase anterior în umbră.

La începutul lunii aprilie 2019, la Erevan a avut loc o rundă de consultări politice armeano-române conduse de ministrul adjunct al afacerilor externe,  Avet Adonts și secretarul de stat, Dan Neculăescu. Părțile au făcut schimb de opinii și abordări cu privire la un spectru larg de chestiuni, ce țin de cooperarea bilaterală, dar și cea multilaterală. Au fost evidențiate domeniile în care vor fi concentrate eforturile de aprofundare a cooperării, s-au discutat posibilele perioade și formate ale vizitelor bilaterale, consolidarea bazei contractuale și alte chestiuni ce țin de cooperare.

Pe 3 aprilie 2019 a avut loc primul zbor direct București-Erevan al companiei aeriene naționale, TAROM. Succesul acestei inițiative, prin intermediul căreia țările și popoarele noastre au devenit și mai apropiate, și mai accesibile unele pentru celelalte, s-a datorat, în primul rând, unei cooperări active și eficiente între instituțiile abilitate de stat din Armenia și România, care au primit și sprijin politic la cel mai înalt nivel.

Simbolic este și faptul că lansarea primei curse directe între capitalele celor două țări ale noastre a coincis atât cu reluarea consultărilor politice între ministerele de externe ale Armeniei și României, după o pauză semnificativă, cât și cu vizita la Erevan a Președintelui grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia din cadrul Parlamentului României, a domnului deputat Varujan Vosganian însoțit de reprezentanți ai Uniunii Armenilor din România.  În perioada 3-4 aprilie, deputatul Varujan Vosganian și reprezentanții comunității armene din România s-au întâlnit cu președintele Armeniei, Armen Sarkissian, cu prim-ministrul Nikol Pashinyan, cu Președintele Adunării Naționale, Ararat Mirzoyan și au discutat chestiuni legate de relațiile armeano-române, inclusiv la nivel parlamentar, precum și statutul comunității armene din România.

Trebuie subliniat faptul că a fost înregistrată o creștere semnificativă a interacțiunii la nivel parlamentar, iar aceasta a reprezentat una dintre realizările noastre importante în anul 2019. Acest lucru se datorează în mare parte formării, în cadrul Parlamentul Armeniei, a unui nou grup de prietenie cu România, condus de Anush Begloyan. În ultimul an, Varujan Vosganian a vizitat Armenia de două ori și a ajuns și pentru prima dată în Artsakh. În 2019 și Anush Begloyan a vizitat România de două ori. Pe parcursul tuturor acestor vizite, au fost organizate întâlniri cu oficiali armeni și români, parlamentari în cadrul cărora au fost abordate diverse aspecte ale cooperării parlamentare bilaterale și multilaterale.

În decursul ultimului an și ambasada a avut întâlniri cu președinții ambelor camere ale Parlamentului României, dar și cu cu președinții mai multor comisii și delegații, cu deputați, în mod evident, au fost discutate chestiuni privind cooperarea parlamentară bilaterală.

– Înțelegem că în anul 2019 cooperarea bilaterală a vizat și alte domenii?

– În mod firesc, în anul 2019 am acordat o atenție sporită și măsurilor de consolidare a cooperării comerciale și economice între Armenia și România. În acest fel, pornind de la noile oportunități care s-au invit, oficialitățile și reprezentanții cercurilor de afaceri ale celor două țări au discutat măsurile concrete de îmbunătățire a cooperării economice, turistice, și de intensificare a contactelor tehnico-științifice, educaționale și culturale. Toate aceste probleme se vor regăsi pe agenda Comisiei mixte interguvernamentale armeano-române, pentru pregătirea următoarei sesiuni pentru care au fost întreprinși pași de ambele părți.

În egală măsură, au fost înregistrate rezultate semnificative în domeniul cultural, științific și educațional. Au fost organizate numeroase evenimente culturale și de documentare, au avut loc vizite în România ale câtorva personalități armene din domeniul culturii, artei și științei. În 2019 au fost reluate cursurile de limba armeană la Universitatea din București, s-au produs schimbări la nivelul conducerii Institutului de Armenologie din cadrul Universității din Cluj din Babeș-Bolyai. De asemenea, au fost implementate programe de cooperare între centrele de analiză și ONG-urile din cele două țări, au fost organizate vizite, care au avut ca scop efectuarea unor schimburi de experiențe ale reprezentanților agențiilor guvernamentale, experțiilor și jurnaliștilor. Au fost pregătite și difuzate reportaje despre Armenia la televiziunea publică din România și despre România și patrimoniul cultural armean – la televiziunea publică din Armenia.

-Un eveniment important al anului 2019, atât în viața comunității armene, dar și în contextul cooperării armeno-române, a fost adoptarea în Parlamentul României a Legii privind proclamarea datei de 12 octombrie drept „Zi a limbii, alfabetului și culturii armene”. Cum ați caracteriza, domnule ambasador, adoptarea acestei legi?

-Fără îndoială, această lege, adoptată la inițiativa parlamentarilor români de origine armeană, coautori ai acestui proiect de lege – Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian, a confirmat încă o dată contribuția semnificativă a comunității armene la dezvoltarea culturală, educativă, socio-politică și economică a României. Prin urmare, în acest fel, Parlamentul României și-a arătat recunoștința față de comunitatea armeană pentru contribuția sa de secole la dezvoltarea țării. În egală măsură, acesta a fost un indicator clar al sprijinului României pentru eforturile comunității armene de a-și păstra identitatea lingvistică, culturală și etnică, precum și un semn de înaltă apreciere față limba, alfabetul și cultura armeană.

Atât statul armean cât și societatea armeană au apreciat foarte mult adoptarea acestui proiect de lege. Primul ministru al Republicii Armenia, Nikol Pashinyan, a trimis un mesaj special de felicitare, căruia i s-a dat citire în cadrul simpozionului solemn organizat de Academia Română și Uniunea Armenilor din România, la care a participat și șeful Comitetului de Stat al Limbii Armene, David Gyurjinyan.

– Cum interacționează Ambasada cu UAR?

– Într-adevăr, în 2019, UAR a sărbătorit o importantă aniversare – centenarul înființării sale. Ambasada s-a implicat activ în toate evenimentele, inclusiv în cele organizate în comun cu Uniunea Armenilor din România și sucursalele sale.

În cadrul evenimentelor aniversare dedicate Centenarului Uniunii Armenilor din România, la 16 decembrie 2019, în Parlamentul României, a fost dat citirii mesajul oficial de felicitare al președintelui Armeniei și un cuvânt de salut din partea Președintelui Parlamentului Armeniei. Pentru contribuția semnificativă la consolidarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie armeano-române în diverse domenii și păstrarea identității armene, prin decretul președintelui Armeniei, Armen Sargsyan a fost conferită „Medalia de Apreciere” deputaților Parlamentului României, Varujan Vosganian și Lucian Eduard Simion, precum și Președintelui sucursalei Cluj a UAR și director adjunct al Institutului de Armenologie din cadrul UBB, Karen Sebesi. De asemenea, „Medalia de Onoare” a Adunării Naționale a Republicii Armenia a fost conferită Liderului grupului minorităților naționale din Parlamentul României, și vicepreședinte al UAR, Varujan Pambuccian.

Sunt convins că UAR își va continua eforturile susținute pentru păstrarea identității culturale, lingvistice și etnice a comunității armene, precum și contribuția sa specială la aprofundarea relațiilor dintre Armenia și România. Suntem încântați de faptul că din România cooperarea strânsă și sprijinul reciproc dintre Ambasadă și organizațiile diasporei armene se aprofundează și capătă noi forme.

–La sfârșitul lunii octombrie 2019 a avut loc și vizita în Armenia a ASR Principele Radu. Cum apreciați însemnătatea acestei vizite?

-Având în vedere rolul special pe care l-a avut familia regală în istoria României și importanța pe care o dobândește în prezent, pot remarca faptul că vizita Pincipelui Radu în Armenia, la invitația oficială a președintelui Armen Sargsyan, a avut o însemnătate simbolică, dar și practică.

Șeful statului armean a discutat cu reprezentantul familiei regale a României un spectru larg de chestiuni legate interacțiunea în domeniul cultural, umanitar, educațional și economic, dar și cele legate de comunitatea armeană din România. Vizita a cuprins și întrevederi cu membrii Guvernului Armeniei, în special, cu Ministrul Educației, Științei, Culturii și Sportului al Republicii Armenia, dl. Arayik Harutyunyan. De asemenea, ASR Principele Radu s-a întâlnit și cu vicepreședintele Adunării Naționale a Republicii Armenia, dna. Lena Nazaryan și cu președintele Grupului Parlamentar de Prietenie Armenia-România, dna. Anush Begloyan. Componenta educațională și științifică a avut un loc aparte în programul vizitei: ASR Principele Radu s-a întâlnit cu studenții și profesorii Universității de Stat din Erevan și ai Universității Lingvistice de Stat din Erevan, a vizitat și Universitatea Națională de Cercetare în domeniul Apărării din cadrul Ministerului Apărării al Republicii  Armenia și Institutul de Manuscrise Vechi Matenadaran. Totodată, au avut loc întrevederi și la Comitetul Paralimpic și Crucea Roșie din Armenia.

Programul oficial al vizitei a cuprins și o vizită la complexul memorial Țițernakaberd. ASR Principele Radu a depus, pentru prima dată, din numele familiei regale a României, o coroană în memoria victimelor Genocidului Armean și a vizitat Muzeul-Institut al Genocidului Armean, unde a lăsat un mesaj în cartea de condoleanțe și și-a împărtășit impresiile.

-Care este dinamica dezvoltării relațiilor armeano-române? Care sunt propunerile ambasadei în acest sens?

-Ne propunem să menținem dinamica pozitivă a relațiilor noastre bilaterale, manifestată mai ales recent, dar care este bazată pe legături istorice profunde, respect reciproc și considerație față de interesele celuilalt, precum și pe prezența valorilor comune împărtășite de țările și popoarele noastre. Vom continua dialogul cu colegii noștri români pe un șir lung de chestiuni ce țin de politica regională și internațională, inclusiv în format multilateral, ținând cont de rolul pe care îl are România în calitatea sa de membru activ al UE și o serie de alte formate internaționale în Regiunea Extinsă a Mării Negre.

Acordăm o importanță majoră intensificării cooperării comerciale și economice, precum și interacțiunii culturale și științifice. Vizitele reciproce efectuate la diverse niveluri vor contribui, de asemenea, la consolidarea cooperării noastre în diferite domenii. Sunt sigur că în demersurile noastre comune, la fel ca și până acum, comunitatea armeană din România va continua să fie o punte importantă de legătură.

Interviu realizat de Andreea Barbu